"Deruta Greciei se transformă în coşmar pentru Europa", titrează Les Echos. În 22 aprilie, într-adevăr, două veşti extrem de proaste au "venit ca un duş rece asupra speranţelor unei redresări rapide a finanţelor ţării". A fost mai întâi anunţul Eurostat potrivit căruia deficitul public grec s-a stabilit la aproximativ 14 % din PIB în 2009, în loc de 12.7 % cum fusese estimat anterior. A fost mai apoi rândul agenţiei Moody's de a revedea la limita cea mai de jos nota ţării. Rezultat: pieţele sunt din nou în panică, dobânda obligaţiunilor greceşti a crescut iar euro a scăzut sub 1.33 dolari. "Nu doar Grecia riscă să se înnece în apele râului Styx", comentează Les Echos, "ci toată Europa". Între timp, sătui de atacurile presei germane, grecii par să respingă produsele germane, noteazăFrankfurter Allgemeine Zeitung, potrivit căruia ansamblul exporturilor germane spre Grecia a scăzut cu 19.4 % în 2009.
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.