Parlamentul European şi-a programat pentru astăzi să simplifice utilizarea fondurilor structurale pentru ţările care au fost cel puternic afectate de criză, scrie Dziennik Gazeta Prawna. Milioane de euro vor fi acordate curând României şi Ungariei dar şi statelor baltice. Cotidianul polonez scoate în evidenţă faptul că această operaţiune seamănă cu planul de salvare al Greciei, chiar dacă nimeni la Bruxelles nu face nici o analogie. În conformitate cu vechile norme, statele membre trebuiau să prezinte spre aprobare proiecte, pe care trebuiau să le cofinanţeze, lucru dificil de realizat. În 2009, transferurile nete de fonduri spre România au fost în valoare de 1,5 miliarde euro, aproape 1,2 % din venitul intern al ţării. Situaţia a fost chiar mai rea în Ungaria, unde această sumă se ridica la 1,15% din venitul naţional. În prezent, Europa Centrală este programată să primească un ajutor rapid, sub forma unor plăţi în avans, echivalentul a 2 până la 4% din cele 347 miliarde de euro, din fondurile programate pentru perioada 2007 – 2013. Astfel, beneficiarilor nu li se va mai cere să fie cofinanţatori deoarece, pentru proiectele care susţin dezvoltarea economică, finanţarea a crescut de la 75% la 100%.
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.