Deşi au fost organizate cinci voturi pentru soluţionarea aceastei probleme, Curtea Constituţională a Spaniei rămâne în imposibilitatea de a obţine un acord în privinţa statutului provinciei Catalonia. Statutul Cataloniei Autonome, care a fost validat de către parlamentele din Madrid şi Barcelona cu cinci ani în urmă, îşi aşteaptă încă aprobarea finală din partea instanţei formate din cinci judecători liberali şi cinci judecători conservatori. Deliberările Curţii au fost marcate "de profunde divergenţe în tabăra liberală", scrie El Pais. Potrivit cotidianului din Madrid, pe 16 aprilie, unul dintre judecătorii liberali s-a raliat poziţiei taberei conservatoare, care condamnă "utilizarea termenului de 'naţiune' " în antetul statutului. Judecătorii mai sunt divizaţi şi în privinţa altor dispoziţii din statut : în particular, asupra prevederilor referitoare la obligaţia utilizării limbii catalane şi la autonomia autorităţilor judiciare din regiune. Judecătorii conservatori vor prezenta un alt text, mai restrictiv, care subliniază "unitatea indivizibilă a naţiunii spaniole", formulă definită de către Constituţia spaniolă, în timp ce guvernul catalan a cerut numirea unor noi judecători. Cu doar câteva luni înaintea alegerilor electorale din Catalonia, controversa pe această temă va rămâne, cu siguranţă, nerezolvată pe termen scurt.
Spania
Catalonia divizează Curtea Constituţională
19 aprilie 2010
Presseurop
El País El País, 19 aprilie 2010
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro.
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi.
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.