După recenta publicare a statisticilor arătând că un englez din zece este născut în străinătate, imigraţia a devenit una dintre principalele teme de campanie ale alegerilor legislative din 6 mai viitor, informează The Times. Dezvăluind programul Partidului laburist, în 12 aprilie, Primul ministru Gordon Brown s-a arătat a fi îngrijorat de consecinţele asupra vieţii pacienţilor, a proastei stăpâniri a limbii engleze, de către imigranţii care lucrează în serviciile de sănătate. Una dintre promisiunile electorale ale lui Brown, dezvăluie cotidianul londonez, "este să extindă obligativitatea stăpânirii limbii engleze la toţii cei care doresc să lucreze în sectorul public". Pentru The Times, "o ţară este norocoasă dacă are imigraţia printre probleme" căci poate să se laude cu faptul că "imigranţii vor să trăiască aici". Cotidianul se interoghează în acelaşi timp asupra sensului promisiunilor lui Brown: "în realitate este vorba mai puţin de o politică de imigraţie decâ de o măsură proastă pentru recrutarea din sectorul public. Dacă un medic nu vorbeşte bine engleza riscă vieţi, dacă un agent de circulaţie nu vorbeşte engleza pune în pericol coeziunea socială. Dar care este interesul pentru un gunoier? Sau pentru o menajeră?"
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.