"La doar 15 zile de la semnarea acordului de la Bruxelles (a planului de salvare a finanţelor greceşti], Grecia este din nou în fierbere", scrie La Tribune. Mai multe zvonuri ar fi la originea panicii care a cuprins pieţele financiare, care au făcut să salte prima de risc privind datoria grecescă. Potrivit zvonurilor, deficitul grec ar fi de 24% din PIB şi nu de 12,9%: "Grecia nu ar mai dori ajutorul FMI, considerat ca fiind prea împovărător şi ar căuta finanţare mai degrabă în dolari decât în euro. Mai mult, Grecia este capabilă chiar de a se arunca în braţele chinezilor". Cu două zile înainte de sosirea, pe 8 aprilie, a unei delegaţii tehnice a FMI la Atena, primul ministru grec Giorgios Papandreu a trebuit să liniştească pieţele financiare, afirmând că ţara sa nu va renunţa la sprijinul Fondului. Au urmat apoi declaraţiile preşedintelui Consiliului Uniunii Europene, Herman van Rompuy, care a denunţat "zvonurile rău voitoare" asupra Greciei. Mai mulţi deputaţi europeni nu au ezitat totuşi, pe 7 aprilie, să-şi exprime îndoielile asupra viabilităţii planului de ajutor aprobat la sfâşitul lunii martie, scrie La Tribune.
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.