"O întâmplare memorabilă a avut loc. Întâlnirea prim-miniştrilor Poloniei şi Rusiei înseamnă sfârşitul minciunilor despre Katyn, care au otrăvit relaţiile ruso-poloneze ani de zile", scrie istoricul Adam Michnik pe prima pagină a cotidianului Gazeta Wyborcza. Ieri, Donald Tusk şi Vladimir Putin s-au întâlnit la comemorarea comună a celei de-a 70 aniversări a masacrării a aproximativ 20.000 de ofiţeri polonezi, împuşcaţi de poliţia secretă sovietică (NKVD) în primăvara anului 1940. Primul ministru rus a creat o surpriză generală îngenunchind în faţa altarului celor morţi, dar nu a rostit atât de mult aşteptatele scuze. Cei mai mulţi comentatori polonezi au fost oricum impresionaţi de declaraţia acestuia că "nu există nici o justificare a masacrului", şi că noi "nu putem schimba trecutul dar putem păstra adevărul". "Am auzit din partea acestuia ceea ce doream să aud. Nu am crezut niciodată că voi trăi să văd această zi", a spus regizorul Andrzej Wajda, al cărui tată a fost ucis la Katyn. Gazeta Wyborcza consideră că "cuvintele lui Putin aduc speranţa în adevăr şi reconciliere".
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.