Pe 7 aprilie, la aniversarea a 70 de ani de la masacrul de la Katyn, primii miniştrii ai Poloniei şi Rusiei, Donald Tusk şi Vladimir Putin, vor participa la o comemorare comună a evenimentelor în urma cărora aproximativ 20.000 de prizonieri de război polonezi, capturaţi de armata Roşie în 1939, au fost asasinaţi de poliţia secretă sovietică (NKVD). "Este acesta un moment de cotitură ?" se întreabă Gazeta Wyborcza, referindu-se la o dezgheţare a relaţiilor dintre Varşovia şi Moscova (care deţine dosarele NKVD asupra evenimentului). Această comemorare survine la o săptămână după ce televiziunea publică rusă a difuzat în premieră un film al lui Andrez Wajda despre Katyn, iar Arhivele Federale Ruse au anunţat descoperirea de noi documente referitoare la masacru, documente pe care presa poloneză speră că Vladimir Putin le va trimite omologului său polonez. "Ruşii deţin multe informaţii legate de Katyn, dar rămân tăcuţi. Insă nici măcar în Rusia ruşinea unui trecut dezonorant nu poate acoperi adevărul", putem citi astăzi în Polska.
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.