Pe frontul luptei împotriva corupţiei şi crimei organizate, România trebuie să se străduiască mai mult în timp ce Bulgaria pare să fi luat calea cea bună. Este ceea ce reiese din ultimul raport al Comisiei Europene asupra progreselor înregistrate de Bucureşti şi Sofia în acest domeniu, raport prezentat în 23 martie şi din care cotidianul bucureştean România liberă publică extrase. "La Bucureşti, anchetele asupra cazurilor de corupţie la înalt nivel sunt mereu tergiversate; în schimb, la Sofia există de acum înainte o veritabilă voinţă politică de a combate crima organizată şi corupţia", citează astfel raportul. Bătălia este departe de a fi câştigată, dacă ar fi să credem Jurnalul Naţional, care evocă recentele manifestaţii de sprijin primarilor trimişi în judecată pentru corupţie, manifestaţii organizate în mai multe oraşe: "românii nu mai ies în stradă pentru o viaţă mai bună, ci pentru a sprijini persoane cu cătuşe la mâini", regretă astfel ziarul.
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.