Al doilea tur al alegerilor electorale, din 21 martie, s-a soldat printr-o înfrângere răsunătoare pentru partizanii preşedintelui Republicii şi o victorie "istorică" a Partidului socialist, după cum titrează Libération. Stânga a câştigat într-adevăr 21 din 22 de regiuni ale Franţei metropolitane, cu mai mult de 53 % din voci contra a 35 % pentru Uniunea mişcării populare (UMP), partidul lui Nicolas Sarkozy. Pentru acest cotidian "sarkozysmul triumfător a trecut. La mai puţin de trei ani de la implacabila sa campanie prezidenţială, şeful Statului este la pământ". Votul a fost marcat în acelaşi timp de un absenteism puternic (aproape 48 %) şi prin "spectacularul progres al Frontului naţional": partidul de extremă dreapta depăşeşte 20 % în mai multe regiuni. Potrivit Libération, "noua ordine ieşită din urne face mult mai deschis scrutinul prezidenţial din 2012, pentru prima oară" şi "toată lumea vede de acum înainte că realegerea lui Sarkozy nu mai este sigură". Altă consecinţă, observă ziarul, nici unul dintre miniştrii candidaţi nefiind ales, o remaniere "tehnică" a guvernului ar trebui să fie realizată de la începutul acestei săptămâni.
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.