Acum că rezultatul alegerilor europene este cunoscut, Le Monde impută preşedintelui Comisiei Europene abstenţionismul record al scrutinului.
În faţa traumastimului cauzat de criză, principala preocupare a europenilor, Bruxelles a rămas mut ca o lebădă. "Nu Parlamentul este de vină, ci Barroso, un domn lipsit de carismă politică şi de orice imaginaţie economică", scrie cotidianul în editorialul său.
Statele membre se pregătesc totuşi să îi prelungească mandatul. Dornic să reacţioneze şi el avec rapiditate, José Manuel Barroso doreşte să înceapă cât mai repede consultaţiile cu Partidul Popular European (PPE). Principala întrebare care se pune este însă dacă preşedintele Comisiei va fi ales în regimul tratatului de la Nisa (actualmente în vigoare) sau în regimul celui de la Lisabona (care nu a fost încă ratificat de toate ţările membre), precizează cotidianul.
Potrivit celui de la Nisa, desemnarea preşedintelui necesită o majoritate simplă de votanţi în Parlament. În timp ce potrivit celui de la Lisabona, o majoritate absolută a eurodeputaţilor ar fi necesară, deci 369 de aleşi – ştiind că PPE va dispune doar de 263 membrii.
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.