"Astăzi zeci de mii de unguri din Transilvania sărbătoresc Ziua Maghiarilor de Pretutindeni", scrie Gândul pe prima pagină, adăugând faptul că "sărbătoarea este una tensionată, ca în fiecare an". Cotidianul din Bucureşti aminteşte astfel că 15 martie este adeseori ocazia pentru ciocniri violente între minoritatea maghiară şi românii din această regiune. În 1990 ciocnirile au provocat la Târgu Mures moartea a cinci persoane şi rănirea a altor 300 de persoane. Anul acesta, Consiliul Naţional al Secuilor a cerut ca limba maghiară să devină limbă oficială în judeţele Harghita şi Covasna, unde minoritatea maghiară este foarte importantă.
O propunere care a provocat furia deputaţilor de extremă dreapta, în timp ce liderul UDMR, partid maghiar aflat la guvernare, crede că este vorba "doar de a accepta o realitate efectivă în teritoriile unde maghiarii reprezintă mai mult de 20 % din populaţie", un total de aproximativ două milioane de persoane.
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.