Olandezii, care îşi revin cu greu din şocul căderii guvernului, în 20 februarie, se vor îndrepta la urne în 3 martie, pentru a reînnoi cele 393 de consilii municipale. Aceste alegeri vor fi de fapt "o repetiţie generală" în vederea alegerilor legislative din 9 iunie, chiar dacă va fi dificil să emitem acum preziceri fiabile, crede Trouw. Partidul populistului Geert Wilders (PW), care ar trebui să obţină un scor bun în timpul alegerilor legislative, potrivit sondajelor, intenţionează să profite de căderea guvernului, dar nu participă la alegerile municipale decât în două oraşe (Almere şi La Haye). "În timpul alegerilor din iunie, Wilders riscă să iasă întărit, dar rezultatele de astăzi nu vor indica acest lucru", explică ziarul. Acesta notează şi faptul că municipalităţile rivalizează în originalitate pentru a convinge alegătorii să vină la vot: La Haye, Groningue şi Rotterdam au lansat astfel votul nocturn în timpul festivalurilor de muzică.
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.