"Integrarea Ucrainei în Uniunea europeană este prima prioritate a politicii noastre externe", a afirmat preşedintele Viktor Ianukovici cu ocazia primei sale vizite oficiale la Bruxelles. Pentru cotidianul din Varşovia, Dziennik Gazeta Prawna, şeful de stat ucrainian nu are altă şansă decât de a stabili legături strânse cu UE. Căci Uniunea nu este doar principalul partener comercial al Ucrainei (investiţiile directe ale UE în Ucraina sunt de patru ori mai importante decât investiţiile directe ruseşti), ea poate în acelaşi timp ajuta Kievul în a primi credite din partea FMI, ca şi de a exersa o presiune directă asupra Moscovei în ceea ce priveşte problema energetică. "Declaraţia lui Ianukovici care, în vest, este considerat a fiind pro-rus, este un semnal puternic pentru cei de la Bruxelles", scrie cotidianul polonez. UE aşteaptă cu nerăbdare să vadă dacă Ucraina va accepta sau nu propunerea Rusiei de a avea o uniune frontalieră, alături de Kazakhstan şi de Bielorusia, sau dacă aceasta va prefera să continue negocierile cu Bruxelles asupra unui acord de liber schimb, care, potrivit ziarului, ar putea de altfel foarte bine să fie semnat înainte de finalul 2010.
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.