"Ne-a atacat marea!": Libération redă pe prima pagină afirmaţiile unui supravieţuitor al furtunii Xynthia, care a ucis cincizeci de persoane în vestul Franţei, în noaptea din 27-28 februarie. "Această furtună, cea mai gravă din 1999 încoace (92 de morţi), fusese însoţită de "vânturi violente (de mai mult de 130 km/h), de maree puternice, de ploi diluviene şi de creşteri ale debitelor râurilor care au dus la ruperea digurilor, căderea arborilor, prăbuşirea acoperişurilor, întreruperea electricităţii, întârzieri ale trenurilor şi avioanelor...", scrie cotidianul. Acesta realizează şi o paralelă cu seismul care a lovit Chili aproape simultan. În ambele ţări catastrofele naturale au provocat pagube în final limitate (în raport cu intensitatea lor), datorită "existenţei unui Stat stabil şi competent, care previne aberaţiile arhitecturale şi organizează primul ajutor. Chilienii, ca şi francezii, au funcţionari numeroşi şi competenţi. Trebuie să se simtă mândri".
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.