"Această zi de 25 februarie va fi fără îndoială marcată cu o piatră albă de toţi militanţii propalestinieni", scrie Le Soir. Curtea de justiţie europeană (CEJ) a decis că produsele venind din coloniile israeliene stabilite în teritoriile palestiniene ocupate nu vor mai putea beneficia de regimul de frontieră preferenţial acordat Israelului în virtutea acordului său de asociere cu UE. "Această decizie va deveni jurisprudenţă", comentează cotidianul belgian. Acest dosar, supranumit "al normei originii, otrăvea de mai mult timp relaţiile comerciale dintre Europa şi Israel". În 8 decembrie trecut, aminteşte ziarul, cei 27 aminteau însă faptul "că recunoşteau ca şi frontieră a Statului ebraic cea a acordului de încetare a focului din 1949". Şi care exclude teritoriile ocupate din 1967 încoace, unde sunt implantate 276 de întreprinderi israeliene, "mici întreprinderi sau multinaţionale", precizează Le Soir.
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.