Obosită şi stresată: acesta este diagnosticul societăţii franceze dat de către Mediatorul Republicii (instituţie a cărei misiune este să amelioreze relaţiile între administraţia statului şi cetăţeni), în raportul anual pe care îl va prezenta pe Preşedintelui şi Parlamentului Republicii pe data de 23 februarie. "Întrevăd o societate care se fărâmiţează, unde satisfacerea nevoilor individuale înlocuieşte dorinţa de a trăi în colectivitate", îşi exprimă îngrijorarea Jean-Paul Delevoye într-un interviu pentru Le Monde. Conform estimărilor sale, sunt "aproximativ 15 milioane de persoane care la sfârşitul lunii nu mai au în buzunar decât între 50 şi 150 de euro". Se declară deasemenea "uimit de coabitarea a două tipuri de societăţi: una oficială şi una subterană, care trăieşte din ajutoare şi din munca la negru, fiind integrată în diverse reţele". Statul şi responsabilii politici sunt arătaţi cu degetul şi consideraţi în mare măsură responsabili pentru această situaţie: "O falie s-a creat între cetăţean şi stat. Persoanele care ciocnesc la uşa noastră au fost prost înţelese şi prost orientate. Se simt depăşite de un sistem legislativ care a devenit prea complex şi schimbător."
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.