Iată sfârşitul celei mai importante – şi celei mai controversate – reforme sociale din Germania. În 9 februarie, Curtea constituţională a declarat sistemul de ajutor public "Hartz IV" contrar legii fundamentale a sistemului de ajutor public. Instituit în 2005 de guvernul Schröder, acest sistem este acuzat cu regularitate de a fi contribuit la apariţia unui nou tip de sărăcie în ţară. Guvernul va trebui să recalculeze ajutoarele vărsate şomerilor şi categoriei cele mai sărace a populaţiei, luând în calcul "dreptul lor fundamental la o existenţă demnă", a decis Curtea, în premieră absolută. "Ce judecată fundamentală! Statul social german se aşează acum pe un nou soclu", exclamă Süddeutsche Zeitung, care compară importanţa deciziei cu cea a egalităţii dintre bărbaţi şi femei, pronunţată în anii 1950. "Păcat doar că a trebui să aşteptăm 5 ani" pentru a vedea "condamnată "o reformă terminată.
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.