Partidul Libertăţii al lui Geert Wilders (PVV, extrema-dreaptă) a reuşit în urma alegerilor din 4 iunie o deschidere: a trecut de la 0 la 4 mandate de deputat (din cele 25 atribuite Olandei).
Dacă PVV se află în continuare în spatele Creştin-democraţilor (care au 5 mandate), este singurul partid cu o creştere atât de importantă. Pentru De Volkskrant, "este dureros să accepţi că partidul popular PVV este cel care a profitat cel mai mult de valul eurocritic (...), căci Olanda nu se poate concepe fără Europa".
Cotidianul dă vina pe leaderii politici, care "nu au reuşit să convingă alegătorii de utilitatea unui Parlament European". Trouw ia în schimb în considerare totalitatea mandatelor şi constată că " partidele cele mai pro-europene, Democraţii 66 şi Verzii, au progresat la fel de mult" (trecând de la 1 la 3 şi de la 2 la 3 mandate).
Dacă participarea (de 36%) se apropie de cea din 2004, ea este "cu mult mai ridicată decât în anii 1990", şi de fapt "Europa este cu mult mai prezentă în capul şi inima olandezilor".
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.