La douăzeci de ani de la căderea zidului de la Berlin, reunificarea "a lăsat Germania de Vest fără vlagă", notează Focus. Pactele de solidaritate (I şi II) semnate în acea epocă între landurile din RFG şi cele din RDG cu scopul de a sprijini economia ruinată a acesteia din urmă (pactul II este în vigoare până în 2019) a reprezentat "1600 de miliarde de euro, căci a permis municipalităţilor din Germania din Est de a cunoaşte o prosperitate unică în istorie", potrivit unui studiu de la Freie Universität Berlin, citat de către săptămânal. În prezent, explică Focus, "comunele din est dispun de structuri mult mai bune decât omologii lor din vest" ca şi de o mai bună sănătate financiară. Astfel, "Dresda[est]: 0 euro de datorii. Gelsenkirchen [vest]: 302 de milioane de euro de datorii, şi trebuie să închidă piscinele publice". Görlitz (Saxa), "şi-a aranjat centrul istoric pentru o jumătate de milion de euro", în timp ce fiecare locuitor din oraşele din Ruhr (vest) se poartă ca şi garant pentru datoriile landului său cu aproape 7500 de euro... şi aşa mai departe.
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.