După ce a transmis autorităţilor franceze, vara trecută, o listă cu 3000 de francezi titulari de conturi bancare în Elveţia, Hervé Falciani îşi încearcă şansele în Germania. Acest fost informatician al băncii HSBC a oferit autorităţilor fiscale de la Berlin un cd-rom conţinând numele a 1300 de nemţi care au ascuns venituri în filiala elveţiană a acestei bănci britanice.
În schimbul celor 2.5 milioane de euro cerute de Falciani, Berlin ar putea recupera între 100 şi 200 de milioane de euro. "Dar oare Statul poate acţiona ca un escroc, ca cel care utilizează bunuri furate? Aceste informaţii achiziţionate ilegal, pot fi oare utilizate în cadrul unui proces, într-un Stat de drept?", se întreabă Frankfurter Rundschau. Da, crede cotidianul, potrivit căruia fiscul ar trebui să acţioneze în legitimă apărare pentru a recupera banii care i se cuvin.
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.