Parlamentul european ia apărarea creştinilor persecutaţi în lumea întreagă, se felicită cotidianul polonez Rzeczpospolita. După recentele evenimente din Egipt, unde şase creştini copţi au fost ucişi la ieşirea de la o slujbă, în 21 ianuarie, a fost adoptată o rezoluţie, condamnând persecutarea creştinilor şi invitând instituţiile europene şi Consiliul Europei să abordeze problema în timpul viitoarelor summit-uri cu Egiptul. Malaezia a fost şi ea citată, în urma mai multor atacuri împotriva locurilor de cult ale comunităţii creştine din ţară. Mai mulţi oameni politici speră ca această rezoluţie să constituie un prim pas spre o protecţie crescută a creştinilor de către diplomaţia europeană. Potrivit lui Jonathan Racho, de la International Christian Concern (Icc), organizaţie bazată la Washington, situaţia creştinilor din ţările musulmane şi comuniste s-a agravat, cu multiplicarea exacţiunilor, a deportărilor şi a crimelor. Alţii se tem dimpotrivă că intervenţia UE contribuie la exacerbarea tensiunilor dintre creştini şi musulmani.
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.