Procesul împotriva lui Geert Wilders începe în acest 20 ianuarie la Amsterdam. Liderul Partidului pentru libertate, de extremă dreapta, este acuzat de incitare la ură rasială şi la discriminare, acuzaţii bazate pe comentariile pe care le-a făcut în diverse media, despre musulmani şi crezurile lor. De Volkskrant este surprins însă de identitatea a câţiva din cei 18 martori pe care Wilders i-a chemat în apărarea sa – Mohammed Bouyeri, asasinul regizorului şi editorului olandez Theo van Gogh, în 2004. Cu Bouyeri la bară, Wilders intenţionează să dovedească faptul că "Islamul este în esenţa sa o religie diabolică", explică cotidianul olandez.
El i-a mai chemat pe Robert Spencer – directorul Jihad Watch – doi ayatolahi iranieni şi imamul Fawaz Jneid, cel care l-a condamnat cu violenţă pe van Gogh chiar înaintea morţii acestuia din urmă. Pentru Volkskrant, totuşi, şi mai neobişnuită este linia de atac a Procurorului general. Procesul vrea să determine "dacă comentariile constituie sau nu o ofensă", notează cotidianul. Procurorul îl vede altfel: "Procurorul Paul Velleman crede că este sensibil la examinarea ancrajelor în realitate ale punctelor de vedere ale lui Wilders".
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.