Libération, 20 ianuarie 2010
Confruntate cu ameninţarea antisemitismului ca şi pentru a facilita integrarea, numeroase familii de evrei francezi au ales, imediat după al Doilea Război Mondial, să îşi francizeze numele. Rozenkopf devenea astfel Rosent, Rubinstein/Raimbaud, Wolkowicz/Volcot, etc. "În căutarea rădăcinilor, copiii lor caută astăzi să-şi recupereze numele de origine", scrie Libération. Reuniţi în jurul colectivului La Force du nom, şi-au pledat de curând cauza în faţa Consiliului de Stat [cea mai înaltă jurisdicţie administrativă]. "Dacă pentru orice străin este posibilă francizarea numelui, a cere inversul este interzis", adaugă ziarul, "în timp ce în Statele Unite există deja de ani de zile posibilitatea de a-ţi recupera numele".
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.