Ar trebui oare ca Europa să introducă o taxă pe bilanţul băncilor? Eventual în proporţie de 0,15 %, cum propune Barack Obama în America? "Nu trebuie să spunem nu imediat" la această idee nouă a "inventatorilor de impozite" apăruţi odată cu criza, consideră Die Presse. Cotidianul vienez notează că după Suedia, cancelarul austriac Werner Faymann (SPÖ) se arată interesat de această măsură din care speră să obţină 500 de milioane de euro, şi care va fi pe agenda viitoarei reuniuni informale a miniştrilor europeni de Finanţe. "Marile bănci nu pot da faliment pentru că sunt salvate de State", un lux care costă, consideră ziarul. Cel care-şi asumă noua sarcină nu este "acrobatul finanţelor", ci clientul. Confirmând această presupunere, băncile contra-atacă. Patronul băncii RZB răspunde că "băncile austriece nu au contribuit la declanşarea crizei". Iar dacă Austria este singura care vrea să introducă o asemenea taxă, bancherii ameninţă, în particular, să delocalizeze: "Bratislava nu este decât la 60 de kilometri de Viena".
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.