"Să interzicem vălul în Franţa. Da, dar cum?" Întrebarea, notează Libération, divizează din plus în plus majoritatea partidelor de dreapta. În 12 ianuarie, pentru a pune capăt discuţiilor, Primul ministru François Fillon a propus o "rezoluţie" (text care nu constrânge) a Parlamentului împotriva vălului. O modalitate de a câştiga timp înainte de a impune o lege care să interzică pur şi simplu purtarea vălului integral în spaţiul public. În acest caz, comentează cotidianul, "Franţa ar fi singura ţară din lume care-şi trimite poliţia să interpeleze în plină stradă femei tinere care sunt mai degrabă victime decât vinovate".
Numeroşi jurişti consideră că o asemenea lege ar ridica probleme juridice căci ar contrazice principiul libertăţii de religie, garantat "la nivel constituţional şi internaţional", mai ales prin Convenţia europeană a drepturilor omului. Danemarca, care preconizase şi ea o asemenea interdicţie, a fost de altfel obligată să renunţe întocmai din această cauză.
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.