"Zero şomaj la Rotterdam de acum în patru ani". Aşa sintetizează De Volkskrant ambiţiosul proiect anunţat de către primarul adjunct Dominic Schrijer. Ziarul explică faptul că toţi şomerii acestui oraş care cunoaşte de mult timp un procent ridicat de şomaj (aproape 10 % la sfârşitul anului 2009) vor trebui sa-şi găsească de lucru până în 2014.
Acesta poate fi un loc stabil de muncă, dar şi un stagiu în alternanţă sau un post de voluntar care va duce la un post remunerat. Cei care refuză propunerea îşi vor pierde alocaţia de şomaj.
Proiectul trebuie să înceapă deci în cartierele Tarwewijk şi Overschie, unde procentul de şomaj este de 5 respectiv de 8 %, şi unde Schrijer vrea să realizeze prima zonă "fără şomaj" a ţării. Intenţionează pentru aceasta să se inspire din experienţa celor 600 de postulanţi la azil care şi-au găsit de muncă din toamna lui 2008. Puţin formaţi, vorbind prost olandeza şi având prea puţină experienţă profesională, au obţinut locuri de muncă necalificate în domeniul sănătăţii sau al securităţii.
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.