Polonia şi Slovacia sunt economiile europene care înregistrează cea mai mare creştere anul acesta, anunţa cotidianul Dziennik Gazeta Prawna. Conform estimărilor Comisiei, în 2010, produsul interior brut al Poloniei ar trebui să crească cu 1,8% şi cel al Slovaciei cu 1,9% – o mărire semnificativă faţă de celelalte ţări UE a căror medie de creştere este estimată la 0,7%. "Sistemul bancar polonez a rămas neclintit de-a lungul întregii crize, ceea ce a încurajat consumul domestic", explică Mark Allen, şeful misiunii FMI în Polonia. Conform acestuia, datorită dinamicii exporturilor şi creşterii consumului, PIB-ul polonez ar putea chiar să depăşească limita prevăzută, atingând 2%. Polonezii vor trebui totuşi să înfrunte problemele create de creşterea deficitului bugetar – care ar trebui să atingă 7,5% din PIB în 2010 – şi mărirea ratei şomajului, care ar putea să treacă de la 8,4 la 9,9% din populaţia activă.
În Slovacia, Respekt subliniază că trecerea la euro în ianuarie 2009 a generat o creştere economică, evitând ameninţarea inflaţiei. Acest lucru explică parţial afecţiunea pe care o au slovacii pentru noua lor monedă. Conform unui sondaj citat de către săptămânalul ceh, trei sferturi din populaţie se declară mulţumită de moneda europeană.
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.