"Caricaturistul de la JP va avea un bodyguard personal", titrează Jyllands-Posten după tentativa de asasinat împotriva lui Kurt Westergaard, pe data de 1 ianuarie, de către un somalez înarmat cu un topor. Este cea de-a treia tentativă de asasinat împotriva caricaturistului care a publicat în 2005 desenul în care figura o bombă în turbanul lui Mahomed. Agresorul, care trăieşte în Danemarca din 1995, era sub supravegherea serviciilor de informaţii, fiind bănuit că ar avea legături cu organizaţiile teroriste Al Chabaab şi Al Qaida din Africa de Est.
Într-un editorial publicat duminică în Jyllands-Posten, este subliniat că "trebuie apărat fără ambiguitate dreptul de a ofensa sentimentele religioase". Făcând referire la faptul că majoritatea musulmanilor danezi consideră că această ofensă trebuie pedepsită – ceea ce nu este şi opinia restului populaţiei – cotidianul estimă că "este vorba de o bătălie culturală cu o miză foarte mare. Trebuie să constatăm că blasfemia este o crimă fără victimă, pe când Westergaard ar fi putut, în mod tragic, să devină victima unei crime".
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.