Cu aproximativ 95 % din voturi, catalanii au răspuns afirmativ la întrebarea "Sunteţi favorabil la ideea ca regiunea Catalonia să devină un Stat suveran, social şi democratic, integrat în Uniunea Europeană?". Întrebarea a fost pusă în timpul referendumului simbolic care a avut loc în 13 decembrie în 166 de oraşe şi sate catalane. Consultarea fusese organizată de către un colectiv care militează pentru independenţă şi s-a terminat cu "o victorie nesemnificativă a frontului suveranist", estimă cotidianul El Periodico, din Barcelona. Potrivit acestuia, "procentul de participare (27 %) era cu mult sub aşteptările organizatorilor". Consultarea a fost calificată ca fiind o "mascaradă" de către cotidianul El Mundo, din Madrid, potrivit căruia trebuie ţinut cont, totuşi, de rezultatele acestuia. Este ceea ce face La Vanguardia, pentru care referendumul nu reflectă un sentiment general tinzând la independentă, ci mai degrabă o "îngrijorare" în creştere. În fine, pentru El Pais, referendumul a beneficiat de teama ca eventual Curtea Constituţională să nu impună "limite statutului Cataloniei", document asupra căruia ea trebuie să se exprime în următoarele zile.
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.