A doua zi de la publicarea, de către "Wall Street Journal", a unei tribune comune, Nicolas Sarkozy şi Gordon Brown pozează ca fiind partizani ai creaţiei unei taxe asupra tranzacţiilor financiare, explică Les Echos. Franţa s-a alăturat astfel poziţiei britanice de a taxa cu 50 % bonusurile care vor fi distribuite bancherilor în 2009, iar cele două ţări vor încerca acum să-i convingă pe cei 27 să facă la fel. Începând cu Germania.
Interogată asupra subiectului, "Angela Merkel a calificat ideea ca fiind încântătoare", observă cotidianul, "ca şi cum ideea nu ar convinge-o cu adevărat". Pe de altă parte, notează Les Echos într-un editorial, " această taxă este o dovadă a eşecurilor (...) eforturilor angajate de la începutul crizei financiare pentru a domestici o industrie ale cărei excese au precipitat economia mondială în recesiunea actuală". Şi chiar dacă măsura anunţată de Londra nu le-ar face plăcere, numeroşi bancheri francezi implantaţi la Londra nu par a fi gata să plece din The City, dacă ar fi să credem un reportaj al The Guardian despre această vastă şi prosperă comunitate.
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.