"Grecii salvează băncile europene", titrează puţin provocator Die Tageszeitung. Conform cotidianului german, de ajutorul european nu vor beneficia grecii, care "vor trebui să trăiască pe viitor cu venituri încă şi mai mici, o protecţie redusă împotriva concedierilor, o asigurare de sănătate proastă şi o lichidare masivă a statului lor". Şi cu toate acestea, nivelul datoriei greceşti în 2020 ar putea fi acelaşi ca şi la ora actuală.
Conform jurnalistului Eric Bonse, de acest ajutor – care este un "dictat fără milă" – profită în principal sistemul bancar, care evită prăbuşirea datorită dobânzilor generate de împrumuturile statului grec.
Schäuble &Cie i-au salvat pe creditori, nu pe greci. Cei care vor profita sunt băncile, asigurările şi fondurile de pensii din Germania, Franţa sau Marea Britanie. În cazul unui faliment [grec], ar fi pierdut totul. [...] Creditorii privaţi, care ar fi trebuit, după cum spunea Schäuble, să fie de asemenea garanţi, sunt de fapt net favorizaţi. Este o afacere bună pentru creditori, dar una foarte proastă pentru Europa.
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.