Timpurile sunt dure pentru minorităţile din Europa: potrivit raportului 2009 asupra minorităţilor şi asupra discriminărilor (EU-MIDIS) al Agenţiei europene a drepturilor fundamentale (FRA), nu este deloc indicat să fii brazilian în Portugalia, african sub-saharian în Irlanda, nord-african în Italia, somalian în Finlanda sau Danemarca sau pur şi simplu, african în Malta. Şi, remarcă The Irish Examiner, nu este cu siguranţă deloc indicat să fii rom în Cehia, Ungaria, Polonia sau Grecia. Aceştia din urmă deţin titlul populaţiei cele mai discriminate în Europa, dezvăluie fără surprize ancheta, purtată în jurul a 23 000 de imigranţi şi membri ai minorităţilor ca şi a altor 5000 de alţi cetăţeni locuind în cele 27 de ţări ale Uniunii. Marea parte a discriminărilor au loc în ceea ce priveşte munca şi educaţia, şi nu sunt denunţate, căci "victimele sunt convinse că denunţarea faptelor nu ar schimba starea lucrurilor".
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.