Noi miniştri ai Energiei au semnat o declaraţie comună pentru a pune în mişcare o reţea care ar lega eolienele actuale şi viitoare din Marea Nordului, anunţă De Morgen. Un "acord istoric", titrează cotidianul flamand, care explică faptul că ţările care sunt interesate (Belgia, Franţa, Olanda, Germania, Luxemburg, Marea Britanie, Irlanda, Suedia şi Danemarca) vor avea astfel garanţia de a fi aprovizionate cu energie, chiar şi în zilele în care nu suflă vântul pe teritoriul lor naţional. Norvegia s-a asociat acestui proiect pentru a furniza energie hidraulică, precizează ziarul. Până în 2020, Uniunea Europeană doreşte să genereze 150 gigawatt de energie eoliană (contra a 7 gigawatt actuali), ceea ce implică construcţia accelerată de turbine. Bart Bode, director al Organizaţiei flamande pentru Energii care se reînnoiesc, speră că proiectul va da exemplu: "De ce nu am putea pune în funcţiune o reţea de energie solară în ţările mediteraneene?"
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.