În urma lansării site-ului Partidului pentru Libertate (PVV, populist), care oferă olandezilor posibilitatea de a denunţa "perturbările şi poluarea" persoanelor originare din Europa Centrală şi de Est, ambasadorii din cele zece ţări în cauză au trimis o scrisoare deschisă "societăţii olandeze şi liderilor săi politici". În scrisoarea lor, publicată pe prima pagină a NRC Handelsblad şi reluată în paginile de opinie ale ziarului De Volkskrant, ambasadorii afirmă că site-ul încurajează stereotipurile negative, că este "discriminatoriu" şi că "denigrează un grup specific", care de altfel a "contribuit în mod considerabil la creşterea economică şi la bugetul olandez". Amintind rolul exemplar jucat de Olanda în materie de libertate şi de toleranţă, ei îşi încheie scrisoarea cerând "societăţii olandeze şi liderilor săi politici să se distanţeze de această iniţiativă contestabilă".
În editorialul său, NRC menţionează situaţia dificilă în care se află executivul condus de liberalul Mark Rutte, care este sprijinit de PVV, dar speră că "guvernul se va distanţa totuşi de acest site odios". Cotidianul din Rotterdam deplânge de asemenea faptul că "site-ul riscă să complice cooperarea între Olanda şi ţările în cauză, ceea ce cu siguranţă nu este în interesul olandez".
Dimpotrivă, De Volkskrant subliniază că întreprinderile olandeze suferă consecinţele imaginii degradate ale Olandei în ţările respective, mai ales în Polonia, şi în special în sectorul floriculturii. Întâmplător, scrie cotidianul, Keukenhof, celebrul muzeu în aer liber care se deschide pe 22 va avea ca temă anul acesta "Polonia – Inima Europei".
În ţările vizate de iniţiativa PVV, reacţiile abundă. De exemplu, cotidianul slovac Pravda scrie că
a clasifica indivizii în funcţie de apartenenţa etnică sau religioasă este o metodă tipică a populiştilor, care au nevoie de ţapi ispăşitori pentru a atrage alegători. [...] Nici Olanda, unde climatul politic s-a schimbat puternic în ultimii ani, nu este imunizată împotriva acestui virus.
Site-ul bulgăresc Euinside afirmă la rândul său că
astfel de campanii, precum cea condusă de Partidul olandez pentru ‚libertate’, nu fac decât să dea sentimentul amar că cei 50 de ani de Europă unită prin care am trecut au fost zadarnici.
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.