În mijlocul celei mai aprige crize economice de aproape un secol încoace, o veste bună este că bancherii londonezi nu vor sta lihniţi de foame Crăciunul acesta. În Times-ul de astăzi apare vestea liniştitoare că 200 de manageri ai băncii Lloyds sunt "programaţi să primească plăţi în valoare de până la 80% din salariile lor anuale", în timp ce Royal Bank of Scotland (RBS) îşi atrage urale festive cu "plăţi managerilor în valoare de 1,5 miliarde £ (1,6 miliarde de euro), o creştere de 50% faţă de 2008". Sunt băncile în care guvernul britanic a injectat 100 de miliarde de euro de la izbucnirea crizei anul trecut.
Până în prezent, gradul de expunere al guvernului în injecţia de fonduri în sistemul bancar muribund al Marii Britanii, potrivit unui raport publicat în 4 decembrie de către National Audit Office (Biroul Naţional de Audit), se ridică la "846 miliarde £ (933 miliarde de euro), sau 40 000 £ (44 000 euro) pentru fiecare familie în Marea Britanie". În cazul RBS-ului, primul ministru Gordon Brown şi Lord Peter Mandelson, secretarul de stat pentru afaceri, promiseseră să se opună oricărei plăţi, dar sub ameninţarea demisiilor membrilor conducerii, ei cu hotărâre "au dat înapoi".
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.