Este un proces pe care Franz Kafka nu l-ar fi imaginat. Pentru prima oară din 1945, anunţă Die Zeit, instituţii culturale germane şi israeliene sunt în conflict deschis în ceea ce priveşte moştenirea "celui mai important scriitor evreu de limbă germană". Cauza: scrisori şi manuscrise conservate într-un seif la Zürich, în Elveţia. Kafka le oferise poetului Max Brod, care, după ce le dusese în Israël, le-a transmis ulterior asistentei Ester Hoffe. Aceasta din urmă a vrut să le vândă Arhivelor literare germane înainte de moarte.
Statul Israël revendică documentele ca fiind bunuri culturale naţionale şi refuză celor două fete ale lui Ester Hoffe accesul la propria moştenire. In faţa unui tribunal din Tel Aviv, biblioteca naţională din Jerusalem reclamă ca manuscrisele să fie rapatriate urgent din Elveţia în Israël, şi ca Arhivele literare germane să restituie manuscrisul "Procesul"-ului. Cel care a declanşat scandalul este întoacmai Max Brod, remarcă Die Zeit, cel care la moartea lui Kafka, în 1924, "nu a ars textele, aşa cum dorise Kafka".
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.