Controversata "Mare dezbatere asupra identităţii naţionale", lansată la începutul lunii noiembrie de către ministrul Imigraţiei şi al identităţii naţionale, Eric Besson, ar trebui să fie animată peste tot în Franţa de către prefecţi. În acest scop, ei au primit din partea guvernului un document de 200 de întrebări care sunt presupuse să îi ajute la organizarea consultării pe lângă cetăţeni. L'Humanité a revelat conţinutul acestei documentaţii; el "prezintă imigranţii ca persoane care generează riscuri pentru Franţa", estimă cotidianul comunist.
Din 16 articole, patru se referă la imigranţi, cu întrebări considerate ca fiind xenofobe şi "extrem de anti-republicane", de tipul "Cum să evităm sosirea pe teritoriul nostru a străinilor în situaţie ilegală, cu condiţii de viaţă precare care generează diverse tipuri de dezordine (muncă clandestină, delincvenţă?)"; "Valorile identităţii naţionale sunt compatibile cu comunitarismul?", etc. A se remarca faptul că autorii chestionarului nu au consacrat identităţii europene decât un capitol marginal.
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.