La doi ani după ce a fost lovită de recesiune, din anii de aur ai Irlandei, cu creştere de două cifre, nu mai rămâne decât impresia că această ţară s-a întors înapoi de unde plecase – şomajul masiv, emigrare în masă, şi trenuri cărora încă le trebuie 4 ore ca să acopere cei 200 km din coastă în coastă. Starea de spirit este şi mai amară după anunţul unor reduceri drastice în bugetul serviciilor publice planificate pentru 9 decembrie, destinate să stimuleze economia în scădere (-7.5% pentru 2009). Irish Times îşi deschide ediţia cu demonstraţiile de ieri din Dublin, unul din seria de proteste ce va culmina cu greva generală a serviciilor publice în 24 noiembrie. Deşi Comisia Europeană îi oferă Irlandei un an suplimentar în calendarul său pentru restaurarea finanţelor publice, prim-ministrul Brian Cowen este de neclintit, susţinând într-o încântătoare limbă de lemn că "ajustări" – adică reduceri de buget – sunt necesare acum, altfel mai târziu "ajustări şi mai mari vor trebui să fie luate în considerare".
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.