Deocamdată nu este vorba decât de zvonuri. Dar totuşi, dezbaterea asupra unui impozit european direct şi-a făcut drum până pe prima pagină a cotidianului Die Presse. Obosită de lupta anuală cu statele membre reticente în a-şi plăti contribuţia la Uniune, şi împinsă din spate de o coaliţie de "contributori neţi" (Germania, Austria şi Olanda), Comisia Europeană vrea să se emancipeze şi să-şi ridice propriile impozite. Potrivit cotidianului din Viena, dezbaterea percepută ca fiind "un monstru din Loch Ness care iese anual în mlaştina din Bruxelles pentru a se înneca apoi cu aceeaşi viteză", ar putea să dureze de data aceasta. Cu economii slăbite de criza financiară, "îndatorarea celor 27 ar putea corespunde unui procent de 100 % din PIB-ul european", alertează Comisia. În faţa acestei provocări, ea trebuie fie să-şi reducă bugetul (de 116 miliarde de euro, în prezent) fie să-şi ceară propriile impozite. Trei surse sunt dezbătute astăzi în cadrul Comisiei: un impozit pe tranzacţiile financiare, unul asupra valorii adăugate, unul pe carburant.
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel. 