Decizia de ieri a Curţii Europene pentru Drepturile Omului, care a ordonat eliminarea crucifixelor în şcolile italiene pe motiv că ar constitui o “violare a libertăţii religioase a elevilor” a iscat furia multor catolici italieni. La Republicca scrie că Vaticanul a criticat vehement această “decizie ideologică, de vedere îngustă” în timp ce guvernul lui Sivio Berlusconi şi-a anunţat intenţia de a apela. Liderul opoziţiei, Pierluigi Bersani, din Partidul Democrat, a atacat de asemenea o decizie care încalcă, potriivt spuselor sale, “bunul simţ”. In alte ziare italieneşti, Corriere della Sera vede această “vânătoare de simboluri” la fel de odioasă precum interzicerea vălului în şcolile din Franţa. Intr-un alt articol din La Stampa, Michele Ainis observă că “nicio lege a Republicii Italiene nu impune crucifixul în şcoli” argumentând că prezenţa sa este un vestigiu al erei fasciste şi o manifestare simptomatică a respectului durabil al statului faţă de biserică.
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.