"Zilnic cel puţin un act violent în fiecare închisoare", titrează De Morgen. In afara suprapopulării, creşterea violenţei în închisorile belgiene se explică prin faptul că "există mai mulţi deţinuţi originari din ţările din Est, care nu au suport financiar venind din exteriorul închisorii şi care se dedau traficului de droguri şi de telefoane portabile", explică un sindicalist cotidianului flamand. "Această situaţie generează benzi organizate", un fenomen întărit de problemele lingvistice.
Mai mult, delincvenţii 'cuminţi' sunt în afara închisorilor, petrecându-şi pedeapsa cu ajutorul unei brăţări electronice. "Când izbucnesc violenţe, nu ne putem aştepta ca supraveghetori plătiţi cu 1400 de euro pe lună să intervină cu riscul de a-şi da viaţa", remarcă un avocat din Anvers. Pentru a remedia suprapopularea, Belgia a semnat în 31 octombrie un tratat cu Olanda pentru a transfera deţinuţi la închisoarea olandeză din Tilburg, anunţă Le Soir.
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.