"Niciodată atât de puţini oameni nu au datorat atâţia bani la atât de mulţi alţii". Parafrazându-l pe Winston Churchill după bătălia Angliei, guvernatorul Băncii Angliei denunţă ajutoarele vărsate băncilor. Mervyn King, informează The Independent pe prima pagină, a calificat ca fiind "stupefiante" şi "de neacceptat" cele 1000 de miliarde de lire sterline (1109 euro) avansate de către contribuabili. Această luare de poziţie intervine în plină dezbatere asupra sumelor pe care şi le alocă bancherii, care şi-au revenit din criza financiară de anul trecut. Astăzi, estimă cotidianul, "noi, contribuabilii, ne luăm riscuri, în timp ce salariaţii din sectorul privilegiat se pregătesc să primească bonusuri substanţiale". O dezbatere care invadează din ce în ce mai mult câmpul politic.
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.