Uriaşul energetic francez GDF-Suez refuză plata unei taxe de 500 de milioane de euro pe care guvernul belgian o reclamă de mult timp. Taxa fusese impusă în schimbul amânării închiderii a trei centrale nucleare exploatate de către Electrabel, în Belgia (filială a GDF-Suez). De Morgen evocă cu această ocazie expresia lui Karel van Miert – fost Comisar european al Concurenţei – potrivit căruia "oamenii politici belgieni nu sunt în stare să reziste Electrabel". Gérard Mestrallet, preşedintele GDF-Suez, "a umilit guvernul cu o aroganţă de nemaivăzut", afirmă cotidianul flamand.
Acesta explică faptul că, în urma refuzului GDF-Suez de a plăti, guvernul belgian va trebui să găsească cele 500 de milioane de euro în altă parte, probabil în urma unui împrumut. "Guvernul Van Rompuy continuă tradiţia", estimă cotidianul flamand: "în schimbul unui bacşiş – un alt acord prevede că GDF-Suez va trebui să plătească în medie 240 de milioane de euro pe an începând cu 2010 – suntem preşul pe care Paris îşi şterge picioarele, devenim complet dependenţi pe plan energetic şi împiedicăm libera concurenţă pe piaţa energiei".
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.