Cooperarea între partidele de opoziţie şi o facţiune seculară în sânul partidului la putere al lui Silvio Berlusconi Partidul popular al libertăţii (PDL) a făcut să se creadă că Italia era pe cale să adopte o lege care incriminează homofobia. Până când au intervenit catolicii.
Textul, care încorporează atacurile asupra homosexualilor în legile existente privind violenţa pe motive rasiale, a fost respins în 13 octombrie. Cotidianul roman La Repubblica explică faptul că acesta a fost considerat neconstituţional, deoarece apela la discriminare pozitivă. Partidul Democrat (PD) din opoziţie a ameninţat cu expulzarea parlamentarei catolice Paola Binetti, care a votat alături de majoritate împotriva legii. Într-un interviu acordat ziarului La Stampa, Binetti se apără şi întreabă dacă o astfel de lege ar fi fost cu adevărat necesară.
După La Repubblica, răspunsul este da. Atacurile homofobe în Italia sunt în creştere: 54 raportate din luna ianuarie. Respingerea legii asupra homofobiei este, prin urmare, "o veste bună pentru cei care, într-o ţară din ce în ce mai feroce, cutreieră noaptea ca nişte câini de vânătoare, în căutarea unei prăzi pentru a o insulta, lovi, călca pe ea", comentează editorialista feministă veterană Miriam Mafai.
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.