Preşedintele polonez Lech Kaczynski a ratificat tratatul de la Lisabona în 10 octombrie. Nu mai rămâne deci decât Vaclav Klaus. După ce s-a temut pentru pierderea suveranităţii ţării sale, preşedintele ceh agită acum ameninţarea cum că acest tratat va permite nemţilor din Sudeţi revendicarea bunurilor care li s-au confiscat după Al Doilea Război Mondial. "Nu există un asemenea pericol", scrie Lidové Noviny, rezumând opinia experţilor constituţionali.
"Preşedintele ceh împinge într-o uşă deja deschisă", comentează cotidianul praghez, care precizează că problema decretelor Benes, publicate împotriva minorităţii germane din Cehoslovacia în 1945, a fost deja studiată în timpul intrării Republicii cehe în Uniune, în 2004. "Presa şi politicienii se întreabă ce să facă cu Klaus", constată Lidové Noviny. Potrivit ziarului, diplomaţii francezi şi germani sugerează două feluri de a pune capăt obstrucţiilor lui Klaus: "Fie prin a-l revoca, fie prin a schimba Constituţia pentru a-l priva pe şeful Statului de dreptul de veto".
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.