La Bruxelles, în timpul summitului zonei euro, UE avea de ales între “salt sau haos”, estimează Libération. “Ceea ce refuzau cu vehemenţă politicile naţionale cu puţin timp înainte, a reuşit să impună nebunia speculativă. În fapt, Uniunea este de acum înainte federală. Şi va trebui să fie încă şi mai mult”, afirmă cotidianul în editorialul său. “Bineînţeles, ‘Statele Unite ale Europei’ iau astăzi forma unor uzine pe gaz monetare şi financiare, unor plasturi inventaţi pe timp de catastrofă pentru a închide rănile zonei euro. Dar esenţialul este acesta: conducătorii europeni, cu Angela Merkel şi Nicolas Sarkozy în frunte, au înţeles că era mai bine să rămână în cărţile de istorie prescum refondatorii Uniunii decât groparii săi. Mai rămâne acum să defrişăm acest continent politic. Este rândul ţărilor membre să depăşească stadiul interguvernamental, atât de liniştit, şi să cedeze, în sfârşit, putere către Parlamentul European”, conchide cotidianul.
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.