"Spania, alături de Italia şi Grecia, se află în fruntea economiei paralele din Europa", anunţă Publico. Cotidianul citează un studiu realizat de către profesorul Friedrich Schneider, de la Universitatea din Linz (Austria), potrivit căreia în sânul celor 30 de ţări membre ale Organizaţiei de cooperare şi dezvoltare economică (OCDE), între 12 şi 15 milioane de lucrători s-ar consacra acestei activităţi. Criza ar fi făcut între altele ca numărul lor să crească cu 5 % .
În Spania, notează ziarul, studiul prevede o creştere a economiei non declarate de la 18,7 la 19,5 % din PIB pentru sfârşitul anului 2009. "Acum, nu mai sunt decât mici lucrări, nicidecum mari şantiere", declară pentru acest cotidian purtătorul de cuvânt al plateformei asociaţiilor de şomeri din Spania, Francisco Tejero; aceste "mici lucrări" (plomberie, izolaţie, acoperişuri etc.) în sectorul construcţiei – la baza creşterii spaniole a ultimilor ani – sunt mari clasici ai economiei non declarate. La negru. Dar pun o problemă în termen de alocaţii de şomaj în timp de criză, căci, cum subliniază economistul Florentino Felgueroso, "de ce să renunţi la alocaţii, chiar dacă lucrezi la negru?"
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.