"Discursul Regelui – Un mesaj istoric despre cum ar trebui să fim ca români", titrează Jurnalul Naţional, a doua zi după discursul fostului suveran Mihai I în faţa Parlamentului, cu ocazia împlinirii vârstei de 90 de ani. În timp ce majoritatea presei române aştepta o critică a actualului guvern şi un îndemn spre mai multă morală, Regele Mihai, exilat în Elveţia de la abdicarea sa în 1947 la cererea comuniştilor, şi-a centrat discursul pe identitatea românilor: "Cele mai importante lucruri de dobândit, după libertate şi democraţie, sunt identitatea şi demnitatea", a declarat acesta. Preşedintele Traian Băsescu nu a onorat şedinţa cu prezenţa sa. În iunie, el a declarat “Continuăm să considerăm că abdicarea Regelui Mihai a fost un mare act patriotic, nu, a fost un mare act de trădare a interesului naţional al României”. O declaraţie foarte criticată de presă, pe care regele nu a vrut să o comenteze.
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.