Pe 26 octombrie, cu câteva ore înainte ca Angela Merkel să plece spre summitul zonei euro de la Bruxelles, în Bundestag (Parlamentul german) se va vota pentru a sa aproba sau nu noile măsuri propuse pentru a salva moneda euro şi a recapitaliza băncile. Dar pentru Die Tageszeitung, care evocă denumirea germană a Fondul European de Stabilitate Financiară, "umbrela de salvare este deschisă". Prinsă în furtună, această umbrelă nu mai foloseşte la nimic, indiferent de rezultatul votului.
Süddeutsche Zeitung, la rândul său, apără deputaţii germani, cărora mulţi le reproşează că ţin în aşteptare toată zona euro pentru votul din Bundestag. "Germania nu-şi poate permite să-şi castreze democraţia parlamentară din cauza Greciei", subliniază cotidianul de la München. "Poziţia forte [a cancelarului] la Bruxelles se bazează printre altele pe faptul că toată lumea ştie că există un Bundestag în Germania care trebuie să aprobe toate măsurile de salvare". În istoria UE, adaugă cotidianul, "Bruxelles s-a obişnuit atât de mult să evite democraţia directă, încât şi democraţia reprezentativă, la rândul ei, îi jenează acum pe mai mulţi".
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.