"Regimul nu ne place": acesta era sloganul scandat duminică 23 octombrie pe străzile capitalei maghiare, în cadrul celei mai mari manifestaţii anti-guvernamentale de când Viktor Orbán a ajuns la putere, în mai 2010, şi până acum. Cu ocazia celei de-a 55-a aniversări a insurecţiei anti-sovietice din 1956, mai multe zeci de mii de persoane (100 000 conform organizatorilor), "patrioţi republicani", după cum îi numeşte pe prima pagină Népszabadság, s-au întrunit prin intermediul grupului Facebook "Un milion pentru libertatea presei" ca să denunţe un regim pe care îl consideră autoritar şi să facă apel la uniunea tuturor forţelor opoziţiei. Cotidianul de dreapta Magyar Nemzet subliniază la rândul său că manifastanţii "nu oferă nicio alternativă credibilă" şi critică compoziţia sociologică a protestatarilor: intelectuali, studenţi, reprezentanţi ai culturii alternative… pe scurt, departe de a fi reprezentativă pentru societatea maghiară.
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.